Greieraşul

Astă noapte-un greieraş,
Fanfaron şi cam poznaş,
Cu vioara într-o mână,
Ajuta-l-ar zâna bună!
A dat buzna pe afară,
Crezând că e primăvară.
Vesel  şi plin de emfază,
Înfoiat precum o varză,
Îşi spunea...ca pentru sine:
Sigur o să fie bine!
Un concert sub clar de lună,
Numai că... a dat de brumă.

Ce-a urmat... ştie săracul,
Că i-a tremurat şi fracul
Şi de-abia, târâş-grăpiş,
 Rostogol şi pe furiş,
Să nu-l vadă ai lui fraţi,
Care-s mult mai cumpătaţi,
Încercă de ei să treacă
Aşa plin de promorocă,
C-ar fi râs de el, vădit,
Până s-ar fi prăpădit.



de Nelly Păscălin

Iubire cu parfum de toamnă

Iubire cu parfum de toamnă

Îmi ningi pe inimă cu fluturi,

Eu îţi fac loc, dar îmi e teamă,

Că nu-i destul, ca să te scuturi.

Tu oare ştii că îmi eşti dragă,

Tu oare ştii că eşti frumoasă,

Un...nu ştiu ce pe noi ne leagă,

Îmi eşti a inimii aleasă!

Un cioc,cioc, cioc, o zi ploioasă -

Tu mi-ai bătut sfioasă-n  geam,

Cum eu din fire-s curioasă,

Uşa ţi-am deschis şi... neam!

N-ai mai plecat din al meu suflet,

Oricât am vrut eu să te scot,

Mă răscoleşti, eşti ca un scâncet

De nu mai vreau, de nu mai pot. 

Parfumul tău de mere coapte,

De struguri galbeni-aurii,

De frunze suspinând în şoapte...

Aş vrea să pleci şi să rămâi.

Iubire cu parfum de toamnă

Îmi ningi cu  fluturi arămii,

Te-ntreb a nu ştiu câta oară:

De ce-ai venit şi nu rămâi?

de Nelly Păscălin

Octombrie

Când pictezi, pictezi cu dor,

Octombrie,  înrobitor.

Tu, cel de-al doilea fiu al toamnei,

Puţin boem, puţin blazat,

N-ai ascultat de sfatul mamei

Şi de pictat te-ai apucat.

Indiferent la ruga frunzei

Ai pus pe ea multă  culoare,

Din verde ai făcut-o mov

Şi pomul l-ai făcut o floare

Şi ai pictat livada-ntreagă

Şi toamnei i-a plăcut,

Căci pe furiş a fost să vadă,

 -Ca pictor te-a recunoscut.

Şi de atunci, în fiecare an,

Îţi cere să pictezi,

Să-mbraci natura în culoare,

Să-i dai o altă-nfăţişare

Ca ea, vestita toamnă,

Să poată să se-ntreacă

Cu primăvar-a ei surată,

Să fie ea mai admirată.

Tu taci, oftezi

Şi cu penelu-n mână

Faci noaptea zi

Şi luna săptămână

Să-ţi fie mama admirată,

Tu colorezi pădurea toată,

O umpli de splendoare,

Din depărtare pare-o floare

Cu o petală vineţie

Şi încă una argintie,

Vreo două sângeriu aprins

De parcă sângele ţi-ai pus.

Alergi, pe dealuri, pe câmpii,

Ai colorat frunza din vii,

Mai ai copacii de prin parcuri

Câteva zile, câteva salturi

Şi fresca-i gata înrămată

Şi mândra toamnă colorată!

de Nelly Păscălin

Cântecul Mării

             Cântecul mării nu poate fi comparat cu niciun alt cântec.În el găseşti deopotrivă şi dragoste şi ură,
bucurie şi melancolie, tandreţe şi cruzime.

Mă-ntrorc la tine, mare,

mare albastră

cu irizări de-opale,

turcoaze şi-ametiste

când sufletu-i prea plin 

de sentimente triste.

Aici, 

pe al tău mal,

simt mângâierea ta 

în fiecare val,

in fiecare undă,

m-atingi, 

mă cureţi de tristeţe 

şi-mi laşi în suflet 

frumuseţe.

Aici, pe mal,

mare albastră,

îţi ascult cântecul,

neasemuitul tău cântec

- Cântecul Mării-.
Acum şi aici,
un cântec al iubirii,
în care armonii
se interpătrund
şi se completează,

în care aud:

rostogolirea unui val,

ce-a eşuat iarăşi la mal,
mânat de vântul nebunatic,
ce nu poate să se-abţină
şi tot şuieră-n surdină,

un vaiet lung de pescăruş,
un tropot de căluţi,
ce trag o albă scoică,
(o perlă sidefie stă gata să se nască),
par... nişte telegari
înhămaţi la o troică,
un cântec dulce, 

cristalin,

un cântec de delfin,
ce-şi cheamă perechea,
rărăcită în larg,
din
vărf de catarg
un cântec de dor
zboară peste valuri,

un cântec...al iubirii

şi al nemărginirii!

                                                                                         de Nelly  Păscălin

Metamorfoză

,,Pentru mine caii şi libertatea sunt sinonime"-V.Goodnight

,,Un cal este poezia în mişcare"

Doamne, 

te rog, să mă ierţi,

dar

îţi spun a mea dorinţă,

dac-ar fi să reînviez

şi să-mbrac o altă ,,haină"

şi din om raţional

să ajung

doar animal,

te rog, Doamne, fă-mă cal!

Mi-ar plăcea un cal sălbatic,

negru

armăsar focos,

să dau din copită-odată

şi pe nări să scot jăratic.

Mi-ar plăcea şi unul alb,

alb ca neaua în lumină,

să îmi zboare coama-n vânt,

să alunec peste ape

şi s-alerg ,,mâncând pământ"
şi
de sus, de pe colină,

să nechez  o dată, tare,

să răsune munţi şi văi,

s-adun caii laolaltă

herghelii 

tot
herghelii

şi la pas...
peste câmpii

şi în codri...
la răcoare

apă rece din izvoare
nările să-mi înfioare.
Într-o viaţă viitoare
,,haina"
de îmi vei schimba,

dintr-un om raţional,

te rog, Doamne,
fă-mă cal!

                                                                                     de Nelly Păscălin

Să-mi înflorească visul

Au înflorit trei dalii la mine în grădină,

Un rând de tufănele stă gata să-nflorească,

Te rog, iubită toamnă, te rog, nu fi haină

şi  trandafirii... mai lasă-i să miroasă!

O bună-dimineaţă, zâmbind, te-a salutat,

Sub soarele gălbui a prins mare curaj,

Îngenuncheată ieri, astăzi s-a înălţat.

Vrăjită să fii toamnă, de-al florilor miraj!

Mai lasă pomii verzi, nu le lua veşmântul,

Hai, fă-te că nu-i vezi, lasă-i să şuşotească,

Privighetoarea-n zori să-şi mai înalţe cântul,

Melancolia-ntoarn-o, fă lumea să zâmbească!

Întoarnă, toamnă, ploaia şi mai amână bruma,

Să fie tot septembrie, ce zici, nu poţi bisa? 

Să mai miroas-a mere, să fie verde frunza,

Să-mi înflorească visul şi să mai pot visa!

de Nelly Păscălin

A mai venit încă o toamnă

A mai venit încă o toamnă,

Cochetă  ca o mare doamnă,

Purtând tot rochii colorate,

La gât, rubine, diamante.

Şi pajul vânt îi poartă trenă,

Din struguri albi e diadema,

Brăţările din nuci pietroase,

Lănţug din prunele albastre.

Îşi poartă paşii de regină,

Umili, toţi pomii i se-nchină,

Podoaba îi aştern în cale,

Să-i fie moale sub picioare.

Şi după ea e mult alai,

Alunecând pe guri de rai,

Livezi cu meri lucind în soare,

Porumbul galben umplând care.

Gutuiele zâmbesc pe ram,

Dinspre apus mare vacarm,

Un stol de gâşte-un V înscrie

În lunga lor călătorie.

Şe eu îţi zic frumoasă doamnă,

Că va mai trece înc-o toamnă,

Stilată, cu mers diafan,

Peste noi toţi... cu înc-un an.