Sunt trup din trupul tău

                                         Femeia, delicată si frumoasă este izvorul cu apă vie,
                                                  în jurul căruia se află oaza  bucuriei !

Sunt trup
din trupul tău,
din coasta ta
creată,
a vrut
bunul Dumnezeu,
să fiu
a ta consoartă.

Şi,
când mi-a dat suflare,
mi-a dat
şi gingăşie,
mi-a pus nimb de alinare
şi purpură de bucurie.

Mi-a pus
căldură în privire,
o rază-mi luminează faţa,
îţi sunt, mereu, semn de uimire,
mereu topesc inimi
ca gheaţa.

Şi

m-a făcut fragilă,

frumoasă

şi subţire,

rebelă şi docilă, 

tu să-mi fii ocrotire!

Mi-a dat

înţelepciune,

şi tact
şi iscusinţă
mi-a dat compasiune,
şi
multă suferinţă.

În ochii, 

două stele,

mi-a pus boabe de rouă,

sunt lacrimile mele,

sunt lacrimi de durere,

pot fi de fericire

pot fi de...

amăndouă.

În inimă
mi-a pus iubire,
prin vene curge pasiune,
în suflet,
râu de dăruire
să se reverse peste lume.

Şi mi-a mai dat

 un dar

ce le-a-ntrecut

 pe toate,

căci

 m-a-nzestrat cu har,

s-aduc pe lume viaţă.

                                                                                             de Nelly Păscălin _26.08.2014